Mesajele Mariei – Seria a șasea

(Despre importanța construirii câmpurilor de forță prin activități de grup;

beneficiile decretelor pentru copiii care se nasc;

conceptul imaculat (4),

Descoperirea vechii mori care a devenit primul centru al

dispensație creștină)

Dragi prieteni ai inimii mele! În seara aceasta vă aduc toată dragostea și devotamentul cu care am îngrijit cândva un copilaș.

Vouă vă aduc binecuvântările acestui anotimp sfânt, în timp ce deschidem magnificii curenți cosmici care au curs ca printr-o ușă deschisă prin eforturile voastre conștiente și câmpurile de forță dedicate pentru a-i binecuvânta pe toți fiii și fiicele lui Dumnezeu care nu cunosc încă calea către Tronul lui Dumnezeu. Mâinile voastre binecuvântate, inimile voastre dulci și spiritele voastre bune țin deschise porțile Împărăției. Te-ai gândit la asta?

Ați realizat pe deplin ce înseamnă să magnetizezi curenții spirituali care vin de sus și formează un câmp de forță? Prin bătăile inimii voastre, iubiții mei, curge prima substanță a vieții. Ați ales în mod liber să dați această viață magnetizării energiilor Armatei Angelice, Heruvimilor, Împărăției Serafimilor, Maeștrilor Cosmici, Devașilor și Conștiințelor individuale care locuiesc în ceea ce a fost numit de secole Împărăția Cerurilor. Aceste Ființe își concentrează energiile pe Pământ doar prin conductori. Acești conductori sunt fluxuri de viață care sunt dedicate magnetizării energiilor Maeștrilor și sunt calea prin care cele mai subtile binecuvântări și curenții care vibrează la extrem intră în atmosferă și pătrund în mințile și sentimentele omenirii. Aceste binecuvântări neobișnuite nu ar putea niciodată să ajungă la acțiunea vibrațională inferioară a conștiinței exterioare dacă nu ar exista transformatori – reductori sub formă de conștiințe individuale care fac încă parte din rasă.

Astfel, voi toți ale căror energii vitale, săptămână după săptămână, lună după lună, an după an, au magnetizat Prezența Ființelor Eterne libere în Dumnezeu, ați creat o bijuterie de lumină strălucitoare în inima acestei mari metropole. Din centrul acestei bijuterii s-au revărsat către milioanele de oameni care experimentează aici binecuvântări, purificări și înălțare spirituală de care dragii voștri sinele exterior nu vor fi niciodată conștienți până când nu veți fi cu mine în Împărăția liberă și divină. Numai atunci puteți privi înapoi, puteți studia înregistrările scrise ale propriilor voastre vieți și puteți vedea energia pură care a înlocuit efluviu celor care nu știu încă cum să-și controleze gândurile și sentimentele.

Cu adevărat, magnifică este conștiința lui studentul întrupată care crede în Prezența noastră în Univers, dar cei mai binecuvântați sunt cei care, pentru că eicred, țese substanța și energia propriilor lor vieți într-o activitate pentru binele rasei. Știți câți copii se nasc în fiecare zi pe o rază de 100 de mile (161 km) acoperită de Câmpul tău de forță? Știți câte corpuri sunt modelate de Constructorii Formei? Știți câți sosesc cu vedere mai clar, un auz mai perfect și o mai bună utilizare a facultăților lor, datorită apelurilor tale constante, ritmice și neîntrerupte? Știți câți copii se întrupează în fiecare an în vehicule și învelișuri prin care Sfântul Hristos Eu poate exterioriza Planul Său divin, când altfel s-ar fi născut nebuni sau înzestrați cu tot felul de suferințe?

Nu merită efortul și folosirea energiilor voastre vitale, țesute în invocații, decrete și cântece? Într-o zi, când veți fi într-o stare de Libertate divină, veți privi cu bucurie aceste trupuri ferme și acești curenți puternici de viață (care vor deveni constructorii noii ere), și veți ști că chemările și invocațiile voastre, zi de zi, au făcut posibile condițiile în care unui suflet i se permite săsă-și îndeplinească planul divin cu demnitate, cu capul drept, trupul ferm și o minte curată și limpede. Fără aceasta, aceleași fluxuri de viață ar fi fost destinate să trăiască o viață întreagă în întuneric sau confuzie.

Preaiubiții mei, am modelat cu propriile mele mâini substanța inimii voastre. An de an, am stat în fața tuturor celor care aveau de gând se încarnează în ciclul de douăsprezece luni. Am văzut substanța elementară jalnică, încărcată de impurități și imperfecțiuni de erorile vieții precedent. Pot să vă spun, așadar, ce grație reprezintă pentru acești indivizi invocațiile voastre ale Flăcării Violet. Când ei țin cea mai bună substanță pe care au meritat-o de-a lungul milioanelor de ani și mi-o oferă cu o inimă, eu o privesc și îmi spun: „Este aceasta cu adevărat ceea ce această suflet poate oferi din MIEUX?” Atunci, adesea, Focul Violet se ridică din grupurile voastre la apelul vostru și trece prin substanță chiar în momentul în care sufletul o prezintă cu o mână tremurândă. Astfel, în loc de o haină impură, grația și bunătatea curentelor de viață întrupate ne permit să-i oferim o oportunitate mai mare, o oportunitate de răscumpărare și de serviciu pe care nu ar fi obținut-o fără aceasta. Vă spun, inima mea se umple de bucurie maternă pentru copiii întrupați care știu să extragă și să manevreze Focul Sacru și îl proiectează într-un mod impersonat în favoarea curentelor de viață ale căror existență nici măcar nu o cunosc! Este un lucru, dragi mei, să lucrezi pentru cei cu care ai o legătură strânsă de inimă, este cu totul altceva să o faci într-un mod impersonat pentru marele corp al umanității. Aceasta arată natura cosmică și dezvoltarea propriului vostru Corp Cauzal, și este speranța acestei planete obscure (Pământul) pe care încercăm să o transformăm în Steaua Libertății!

Dragi prieteni ai iubirii și luminii, în timp ce iubitul El Morya și cu mine încheiem anul nostru de Naș și Nașă al umanității (1954), aș dori să vă mulțumesc personal pentru ocazia care mi-a fost oferită de a consemna prin energiile voastre în acest câmp de forță câteva dintre amintirile personale ale experiențelor mele care au urmat trecerii Fiului meu către Libertatea sa Eternă. Acest dar, pe care mi l-ați permis să vi-l fac deschizând ușa prin iubirea, magnetizarea și atenția voastră, la rândul vostru îl veți transmite umanității. Amintirile Mariei vor deveni darul de acțiune de mulțumire pentru Pământul ființelor voastre binecuvântate. Vă sunt cu adevărat foarte recunoscătoare.

În timpul slujirii binecuvântatului Iisus, așa cum v-am spus, misiunea mea a fost să păstrez pentru el Conceptul Imaculat al propriei Sale Divinități. Timp de secole, m-am pregătit pentru această misiune. În Regatul Elemental, între încarnări, am învățat ființele elementale cum să păstreze schița unei flori, a unui copac, a unui arbuște. Am trecut prin inițieri care mi-au permis să păstrez un concentrat de gândire pe care nicio forță sau distragere provenind din mine însămi sau din exterior nu m-ar fi putut determina să-l disip. Înainte de a merita dreptul de a deveni Gardianul și Mama binecuvântatului Iisus, m-am aflat (ca toți cei care sunt chemați să ofere un serviciu cosmic) în fața Marelui Inițiator, binecuvântatul Domn Maitreya, care este de asemenea Părintele orașului vostru minunat. El a fost Instructorul și Guru-ul fiului meu. Așa cum v-am spus, timp de trei ore, la nivelurile interioare, am păstrat Imaginea divină a Sfântului Hristos împotriva tuturor forțelor imaginabile al căror scop era să disipe acest Schiță. La sfârșitul acestei inițieri, am primit dreptul de a mă întrupa și de a aștepta venirea fiului meu binecuvântat.

Pe parcursul întregii mele vieți, întreaga mea ființă a fost dedicată și consacrată lui Dumnezeu, iar eu m-am pregătit, și am așteptat momentul în care misiunea mea ar începe serios. Binecuvântatul Gabriel, Arhanghelul Conceptului Imaculat, a promis în bunătatea sa deosebită să vină și să proiecteze în conștiința mea externă scânteia realității misiunii pe care trebuia să o îndeplinesc și o imagine a perfecțiunii Hristos. Gabriel a promis să-mi aducă ajutorul său atunci când voi avea cea mai mare nevoie. Voi toți vă amintiți de venirea acestui Mare Ființ și de confirmarea binecuvântării lui Dumnezeu, care a avut loc înainte de nașterea lui Iisus.

Pe parcursul întregii vieți a Maestrului nostru, Joseph și cu mine am rămas concentrați pe păstrarea acestui Concept pentru Iisus. Vă veți aminti că simțurile lui, puterile de viziune, auz, gândire și sentimente erau dintre cele mai dezvoltate. El era, în mod natural, instrumentul cel mai sensibil întrupat în acea vreme. Prin simțurile sale, putea atrage cea mai mare lumină, dar, de asemenea, conectându-se cu lumea aparențelor, era capabil să atragă și umbra care ar fi șters Stăpânirea finală și victoria Ascenției sale. Astfel, încă din copilărie, i-am povestit istoria Conceptului Imaculat și l-am învățat să nu magnifice decât binele. Pe de altă parte, de fiecare dată când se afla în situația de a întâlni răul, noi îl anulam spunând împreună: „Nu vom magnifica asta, vom magnifica puterea lui Dumnezeu, puterea binelui.” A crescut în această atmosferă: a magnifica BINELE și a refuza răului orice putere, orice semnificație reală. Această dinamică ne-a ghidat comportamentul, chiar și în momentul decesului lui Joseph; ne-a ghidat în toți anii care au precedat slujirea publică a lui Iisus. Apoi, căile noastre s-au separat (exterior), iar eu m-am dedicat unei nevoințe constante (așa cum ați spune), păstrând pentru el schița victoriei vieții asupra morții însăși.

Adesea, de-a lungul acestor ani, când el și discipolii săi erau angajați într-o activitate publică, eu urcam la Betania. Acolo, în compania Martei și a Mariei Magdalena, mă bucuram de o anumită liniște în simplitatea vieții de la țară. În suburbiile Betaniei, ne am găsit un vechi moară care, mai devreme, fusese folosită pentru a măcina grâu. Îmi plăcea să mă așez acolo și să țes haine pentru iubitul meu Iisus, fețe de masă, prosoape și alte lucruri de același fel. O dată pe zi, urcam pe o mică colină verde până la o mare piatră cu vârful plat. Acolo petreceam câteva ore în comunicare profundă și sinceră cu Dumnezeul Luminii. Acolo îmi făceam cererea, construind dinamica și modelul pe care Fiul meu urma să facă Înălțarea către Dumnezeul său și al meu, în prezența unei mulțimi de aproximativ cinci sute de persoane.

În acea perioadă, nu știam ce construiesc, dar îmi adresam dragostea și recunoștința Dumnezeului Luminii și, ridicând energiile inimii mele (pe ceea ce urma să devină mai târziu celebra Colină a Betaniei), am edificat adevăratele Flăcări ale Înălțării care urmau să devină victoria iubitului vostru Maestru și al meu. Între timp, ne-am gândit foarte puțin la perioada care avea să urmeze victoriei Înălțării, deoarece, așa cum v-am spus, eram antrenați în scopul de a păstra pentru Iisus Conceptul Imaculat. Nici o gândire personală nu a pătruns în mintea noastră; nu aveam nici o idee despre ce ar trebui să facem pentru a întreține și susține Ministerul Creștin sau credința discipolilor. Acest lucru poate părea ciudat, dar vi s-ar părea mult mai puțin ciudat dacă ați fi fost antrenați într-un Curent Cosmic și ați fi știut că victoria depindea de menținerea Conceptului vostru Imaculat, nu doar pentru cel pe care îl iubeați, ci prin el pentru întreaga rasă.

În timp ce mă plimbam pe panta verde a acestei coline, o parte din mintea mea și-a amintit de vechea moară. Aceasta căzuse în ruină, dar amintirea ei mi-a fost foarte utilă, deoarece, când, în compania lui Ioan, am coborât de pe colina Golgotei spre Betania, mi-a apărut ca un refugiu posibil și un loc de consolare. Mi s-a părut că ar putea fi pentru discipoli și pentru mine un centru unde să găsim ce ar trebui să facem și cum ar trebui să facem prin relația pe care o aveam cu iubitul nostru Iisus. Îmi amintesc perfect de Joia Mare. După ce discipolii și Maestrul au terminat Ultima Cină și au luat calea spre Ghetsimani, celelalte doamne și cu mine am luat țesătura de in pe care o țesusem și am pliat-o cu grijă. Știam că a doua zi, acest material va învălui corpul Fiului meu, încă atât de viguros, strălucitor și magnific. Am împachetat cu grijă Paharul într-o față de masă și l-am încredințat grijii lui Iosif din Arimateea.

Acest pahar urma să călătorească departe și, înainte ca acest weekend să se termine, vă voi povesti despre această călătorie. În seara Joiei Mari, după ce am aranjat perfect încăperea pentru a o restitui proprietarului, m-am cufundat în cea mai sinceră rugăciune de care eram capabilă, deoarece ziua următoare urma să mă conducă la cea mai mare încercare a vieții mele. Nu ne vom opri asupra ei, deoarece a fost depășită victorioasă.

După ce i-am dat Mariei și Martei, precum și celor care trebuiau să ungea corpul lui Isus cu tămâie și mir (conservate cu grijă, observați, încă din vremea nașterii lui Isus într-o iesle, cu mulți ani înainte), eu și Ioan am coborât dealul spre Betania. Acolo, din nou, am vegheat cu ajutorul iubitului Maha Chohan. Am vegheat tot timpul cât sufletul lui Isus, separat de trup, trecea prin Regatele Psihic și Astral și se pregătea pentru gloria zilei sale de Înviere.

Atunci, în timp ce îi întăream pe ucenici cu propria mea credință și cu Lumina interioară care îmi venea de la Maestru, am început să restaurăm vechiul moară pentru a o transforma într-un loc de ședere. Iacob, Ioan și Petru au vopsit-o cu var, au reparat pereții și acoperișul. Acolo am început primul mănăstire și claustru creștin, așa cum ați putea să-l numiți. Acolo am locuit periodic timp de aproape treizeci de ani și iubitului Maestru Isus, după dimineața Învierii, ne-a vizitat timp de patruzeci de zile până la Înălțare și ne-a vorbit, nouă, ucenicilor și mie. De aceea, după această glorioasă și triumfătoare victorie pe dealul Betaniei, curenții de viață care pătrundeau în această casă de la poalele dealului au fost mai fericiți și mai bine consacrați. Apoi, ne-am pregătit să magnetizăm Prezența vie a lui Isus și, din acest centru modest, să dirijăm puternicele curente ale lui Hristos Înălțat și victorioasă prin lumile mentale și emoționale ale întregii umanități. Voi povesti istoria acestui serviciu…

Iubiții mei, o Dispensație care guvernează o întreagă rasă în timpul unei schimbări de ciclu (așa cum se întâmplă la fiecare două mii de ani), o astfel de Dispensație se bazează pe energiile multora și nu pe una singură! Chiar și iubitului meu Isus, în ciuda toată lumina și puterea Prezenței sale, nu ar fi putut oferi acest serviciu de unul singur! Iubitul Sfânt Germain, acum că atrage curenții pentru Noua Zi (prin activitățile grupurilor și sanctuarelor) oferă același serviciu pe care ucenicii și eu l-am oferit atunci. O face magnetizând curenții de alimentare ai Noii Ere, exact așa cum am susținut întreaga Dispensație creștină în cei două mii de ani de domnie ai lui Isus. Nu este munca unui om, a unei femei, nici măcar a unui Avatar sau a unui Hristos, este rezultatul energiilor țesute și combinate ale multor curente de viață consacrate.

Reflectați bine la cuvântul consacrat! Înseamnă dăruirea totală a spiritului vostru, a sufletului vostru, a gândirii voastre, a sentimentelor voastre și a tuturor organelor cărnii voastre pentru a atrage hrana care trebuie să fie puterea de susținere a unei Dispensații care va crește în generozitate și glorie, mult timp după ce voi, oameni umili, v-ați fi înfășurat hainele pământești în jurul vostru și ați fi trecut prin etapa vieții.

Dacă ați putea arunca o privire înapoi asupra eforturilor noastre modeste de a crea o grădină și de a face această casă locuibilă, dacă ați fi văzut mâinile noastre uzate de muncă și conștiințele noastre la Betania, v-ați fi avut dificultăți în a imagina că acolo ar putea crește măreția Dispensației creștine. Numai fascinația veacurilor a țesut în jurul nostru o somptuozitate pe care nu o aveam. Eram oameni umili, ca voi. Așadar, dacă uneori credeți că nu sunteți la înălțimea sarcinii voastre, permiteți-mi să vă spun că numărul celor care, ASTĂZI, înconjoară puternicul Rău al Sfântului Germain, este mult mai mare decât cei care ne-au însoțit pentru a suporta ridicolul, persecuția și crucificarea și ne-au urmat când, mai târziu, am pus bazele acestei Dispensații din dragoste pentru Maestrul care venise la noi, perseverase și găsise LIBERTATEA!

Astfel, în această dimineață de Thanksgiving (Ziua recunoștinței în Statele Unite), în numele fiului meu iubit și în numele meu, în numele copiilor care au venit pe Pământ îmbrăcați în trupuri întregi și perfecte, vă spun: „Fie ca Dumnezeu din Cer să vă binecuvânteze!” La revedere.